Alături de fortul de la care își trage numele Bateria intermediară 13-14 Jilava are și ea o istorie aparte. În ceea ce privește localizarea, bateria se află în apropiere de intersecția dintre Centură și drumul european E70-E85 dintre București și Giurgiu. Face parte din tipul 2 de baterii, existând puține exemplare de acest fel rămase.
Până în 1956 povestea ei este similară cu a celorlalte fortificații. În acel an, vara caniculară a făcut ca peliculele de nitrat, aflate într-un depozit de pe strada Thomas Masaryk, să se autoaprindă. S-a produs o explozie foarte puternică și autoritățile comuniste conduse de Gheorghe Gheorghiu Dej s-au speriat foarte tare de acest eveniment neprevăzut și au decis să adune toate peliculele rămase în depozite, în urma confiscărilor, în Bateria 13-14 Jilava. În anul următor, a fost înființată oficial și Arhiva Națională de Film. Inițial rolul a fost doar de depozit și nu de exploatare a filmelor. S-a considerat că bateria adăpostește materiale propagandistice ilegale și a fost trecută direct în subordinea Ministerului de Interne.
Accesul în baterie nu este permis publicului larg. Se face doar cu aprobări speciale, în primul rând pentru că nu este considerată obiectiv de interes pentru cei care vin la Arhivă și nu sunt proceduri (ca în cazul fortului 13) de vizitare în acest sens. Bateria nu mai este folosită de ceva timp ca depozit pentru peliculele cu risc de autoaprindere. Deși este într-o stare de degradare destul de mare, păstrează multe dintre elementele originale – geamuri, grilaje, ușa de la intrare, burlane ale sobelor din cazarmă, etc. În una dintre turele se păstrează încă multe dintre elementele tunului de odinioară (liftul pentru obuze și alte elemente auxiliare).
S-au păstrat și elemente din istoria mai recentă (tubulatura de aerisire, rafturile pentru pelicule, o sobă / cazan de încălzire). Cea mai mare parte din jurul bateriei, dar și bateria însăși sunt acoperite cu copaci. Doar deasupra intrării principale a fost scos stratul de pământ, probabil pentru efectuarea unor lucrări de izolare. Bateria a suferit foarte mult din cauza inundațiilor repetate.
De asemenea, s-au făcut și o serie de modificări în interiorul construcției, menite să servească scopului de depozit (accesul către partea centrală a bateriei este blocat, precum și cel către cele două bastioane laterale, ridicarea unui horn pentru evacuarea fumului din camera cazanului etc). Din punct de vedere juridic, Statul Român prin Arhiva Națională de Filme este unic proprietar.
Această este propusă spre a face parte din Polul Roșu – cel al istorie. Bateria 13-14 Jilava ar putea fi administrată de arhiva națională de filme, cu spații pentru Cinema și studiouri pentru new media, în cazul în care se poate limita ca acces de partea de obiectiv național. Bateriile, separat, ca strategie generală si reproductibilă – întrucât dispun de un număr redus de camere, sunt așezate radial în jurul orașului și au aproape toate suficient teren aferent (6-8ha, care permite și amenajarea unei parcări), cu investiții minime, toate bateriile se pot organiza ca “huburi locale”: centre comunitare cu diverse funcțiuni. La interior se pot organiza mici bistro-uri, centre comunitare, de activități culturale, biblioteci etc, iar în acest caz particular un spațiu cu funcțiune muzeală, explicativ pentru istoria fortificațiilor. La exterior se poate merge pe zone de agrement, iar în cazul acesta particular cinematograf in aer liber care ar putea fi, de ce nu, o nouă sală a Cinematecii.
Imagini actuale
